sâmbătă, 12 octombrie 2013

Dreamer.

Am cerut o picatura din sutele ce au cazut la ultima ploaie si am inteles ca am cerut prea mult.
Am sperat la o singura raza de soare,din alte zeci ce-mi atingeau usor parul,dar a parut exagerat.
Am ramas inspirand o gura de aer si mi-a iesit,dar asta pentru ca era ultima.A fost o gura de aer rece si patrunzatoare de aripile careia mi-am atarnat ultima speranta.N-a fost sa fie,mi-am spus!
Unei tumultoase stari instabile i s-au adaugat treptat,una cate una,farame din ceea ce am inteles ca inseamna "nimic".N-a fost nimic din ce putea sa fie si ce putea sa fie s-a sfarsit.
N-as vrea sa stiu cum e sa ia decizii in locul tau norocul sau efectiv un simplu instinct.N-as vrea sa inteleg cum e sa fi manevrat de neputinta sau de "siguranta"ca nu poti mai mult.
Dar stiu sigur,cum e opusul acestora:catalogat gresit sau cel mai frecvent,neinteles.Nu as incerca niciodata sa conving cum e mai bine,sau ce satisfactii ai fiind asa.Suntem martorii propriilor noastre decizii,cum pana la urma suntem si martorii efectelor lor.
Cand ai decis,covins irevocabil ca asa e cel mai bine,nu mai este loc de regrete sau lucruri nespuse la timp,lucruri spuse la repeazala.
Ramai purtat de ganduri incerte,de oameni limitati in a-ti oferi ceva si de constiinta ingradita de temeri si principii simple,lipsite de puterea de a-ti transmite cu adevarat ceva.
Lumea mea,va fi la capatul opus lumii tale,iar puntea ce firesc va exista intre lumile noastre,consider-o doar o sansa ce nu ai stiut-o aprecia cand era gata sa uneasca cele doua lumi ale noastre.